REZUMAT NR. 1-2 AN 2004

I. STUDII

1. Drept privat

CLASIC Şl MODERN ÎN DOMENIUL VIEŢII PRIVATE (II)

Conf. univ. dr. Călina JUGASTRU

4. Secretul corespondenţei
4.1. Domeniul protecţiei legale. Aspecte clasice ale secretului corespondenţei
Orice persoană dispune de prerogativa controlului asupra propriilor sale idei, gânduri, opinii indiferent că acestea sunt fixate pe hârtie (scrisori, diverse documente scrise), transmise telefonic, prin intermediul mijloacelor electronice sau în alt mod. Dispoziţiile Constituţiei din 1991, revizuite, aduc precizări utile din punct de vedere terminologic: prin „corespondentă" înţelegem scrisorile, telegramele, trimiterile poştale de orice fel şi alte modalităţi legale de comunicare (art.28).
Principiul care funcţionează în materie este inviolabilitatea corespondenţei. Deşi legea fundamentală ne pune în faţa unei reglementări distincte a corespondenţei, domiciliului şi vieţii private, apreciem că cenzurarea gândurilor transmise prin orice mijloc de comunicarea interumană se găseşte în strânsă relaţie cu violarea intimităţii. Pentru această raţiune, nu credem că ar fi eronat a afirma că secretul corespondenţei este o faţetă a respectului acordat vieţii private a persoanei fizice. In măsura în care admitem că persoanele juridice se bucură de o viaţă interioară ce exclude ingerinţele nedorite din partea terţilor, vom recunoaşte şi regula inviolabilităţii corespondenţei al cărei expeditor sau destinatar este entitatea respectivă.
în funcţie de modul de comunicare a conţinutului ideatic, distingem categoria scrisorilor, telegramelor, altor tipuri de trimiteri poştale, convorbirile telefonice, mesageria electronică şi alte convorbiri în sistem talk.
Primele două categorii se circumscriu modalităţilor clasice de corespondenţă şi includ scrisorile, telegramele, alte tipuri de trimiteri poştale şi convorbirile telefonice. Nimeni nu are dreptul să deschidă, să citească, să distrugă ori să facă publică o corespondenţă ce nu-i este adresată . Cel care a intrat întâmplător în posesia corespondenţei unei persoane are obligaţia să o restituie destinatarului.

Codul penal român pedepseşte cu închisoare strictă de la un an la 3 ani sau cu zile-amendă violarea secretului corespondenţei. Aceeaşi infracţiune se regăseşte în Codul penal francez (art. 226-15) care sancţionează, în plus, săvârşirea faptei în modalitatea deturnării sau întârzierii corespondenţei. Instanţele franceze au pronunţat numeroase hotărâri în acest sens (a se vedea Code penal. Nouveau Code penal. Ancien Code penal, Dalloz, Paris, 1999, p.335-336).

Top of page

INCOTERMS 2000.
IMPORTANTA MODALITĂTII DE TRANSPORT(III)

Conf. univ. dr. Radu-Gheorghe GEAMĂNU

INCOTERMS 2000 şi Liner terms

Regulile INCOTERMS nu tratează condiţiile de trafic maritim regulat (Liner Terms)
Centrate numai pe obligaţiile reciproce ale vânzătorului şi cumpărătorului precizate în contractul principal, INCOTERMS, după cum am văzut, nu pot intra în detaliile contractului de transport.
Ori, majoritatea transporturilor maritime este reglementată de Liner Terms.
Definirea Liner Terms
Astfel sunt denumite condiţiile de trafic portuar aplicate de către companiile maritime organizate în conferinţe maritime sau de către companiile maritime independente, care deservesc linii regulate. Acestea includ în cheltuielile maritime propriu-zise o parte variabilă de cheltuieli de trafic portuar, după trei posibilităţi la plecare: chei, sub-palan sau bord port de îmbarcare şi trei posibilităţi la sosire: bord, sub-palan sau chei port de debarcare. Ceea ce înseamnă noi configuraţii posibile de cheltuieli, pe care orice comerciant trebuie să le stăpânească.
Neconcordantă între INCOTERMS si LINER TERMS
Trebuie să se aibă grijă a nu se confunda termenii INCOTERMS cu LINER TERMS: primii se referă la contractul de vânzare şi următorii la contractul de transport pe mare. Dar aceştia nu se pot suprapune: spre exemplu, FOB din INCOTERMS se plasează, în privinţa transferului cheltuielilor, între sub-palan şi bordul LINER TERMS, ceea ce poate provoca disparităţi costisitoare în detrimentul vânzătorului sau cumpărătorului.

Liner Terms - condiţii de trafic maritim regulat.

Top of page

ASPECTE CRITICE PRIVIND UNELE DISPOZIŢII ALE PROIECTULUI NOULUI COD CIVIL

Conf. univ. dr. Nicoiae PUŞCAŞ
Universitatea „Spiru Haret" Constanţa

Aspects crftiques sur certaines dispositions du projet du nouveau Code civil
Resume

L'auteur, dans cet article-ci, procede a certaines considerations critiques pertinentes relatives â la reglementation juridique dedeux institutions importantes du projet du nouveau Code civil, mettant en evidence certaines „imperfections" juridiques qui, certainement, rendront difficile l'acte de justice, juste en vertu de J'ambiguite" du langage technico-juridique utilise par le legislateur naţional tors de ia redaction et de la definition du „droit de propriete" et de „possession".
Cependant, l'auteur garde son optimisme au sens ou il a la conviction du fait qu'au cours des procedures parlementaires „Ies lacunes" existantes au niveau du projet serwont âliminâes ou corrigees, car, autrement, en aucun cas, le nouveau Code civil ne resistera dans le temps, au moins, autant que te Code de Cuza, mais, au contraire, davantage, nous ne pourrons nous approcher ni de l'acquis communautaire en matiere.

1. Consideraţii generale
Consider că trebuie să începem această cercetare ştiinţifică pornind de la afirmaţia lui NICOLO MACHIAVELLI care sună astfel: „Nu ştiu ce e mai bun, răul care aduce folos, sau binele care dăunează'.
In contextul analizelor noastre prin termenul de „răd' va trebui să înţelegem faptul că, după cum vom vedea în continuare, numeroase dispoziţii cuprinse în proiectul noului Cod civil sunt depăşite din punct de vedere tehnico-juridic şi, în acelaşi timp, nici nu reflectă condiţiile materiale de existenţă care generează normele acestei ramuri de drept, adică tocmai „izvorul de drept civil" în sens material . De asemenea, multe instituţii de drept civil care sunt definite legal nu cuprind toate elementele necesare pentru a constitui o conturare legală a acestora, uneori fiind chiar mai criticabile decât dispoziţiile Codului civil al lui A. I. Cuza, care, oricum, se află sub efectul unor circumstanţe atenuante, dacă ne gândim la ...

N. Machîavelli, om politic şi filosof italian.

  Gh. Beleiu, Drept civil român. Introducere în dreptul civil. Subiectele dreptului civil, ediţia a Vtl-a revăzută si adăugită de M. Nicotae, P. Truşcă, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2001, p.35.

Top of page

CONTRACTUL DE ÎNCHIRIERE Şl LIBERTATEA RELIGIEI

Asist. univ. dr. Codruţa HAGEANU

Le contrat de tocation et ta liberte de religion
Resume

Cette etude presente une controverse qui existe dans la littârature juridique frangaise et qui porte sur le respect des droits fondamentaux dans le champ contractuel ( du bail, en droit du travail).
En ce qui concerne la pratique judiciaire franţaise on peut parler de deux positions distinctes.
La premiere soutient que Ies droits fondamentaux du contractant, consacres par la Constitution et par la Convention europeenne des droits de l'homme, doivent etre respectes mâme s'il sont prevus ou non dans le contrat.
La deuxieme dit que Ies pratiques religieuses d'un contractant n'entrent pas dans le champ contractuel sauf convention expresse.
Bref, on peut y voir f'affirmation d'un principe de lai'cite contractuelle.

O speţă soluţionată recent de instanţele franceze a născut o vie controversă doctrinară şi ne permite o serie de reflecţii pe tema obligaţiilor părţilor în contractul de închiriere.
O societate de investiţii, proprietară a trei clădiri cu apartamente de închiriat, a instalat în jurul imobilelor porţi care se deschid pe baza unui cod electronic, ca răspuns la cererea unei asociaţii de locatari de a securiza clădirea.
Un grup de 25 de locatari de religie mozaică au criticat introducerea acestei inovaţii tehnice care, în anumite zile, sabat şi alte sărbători religioase, îi obligă să aleagă între a încălca regula religioasă, care le interzice să folosească în acele zile orice formă de energie şt a lipsi de la slujba religioasă. Ei au chemat în judecată societatea locatoare cu scopul de a o obliga să instaleze o broască mecanică, încuietoare care să le permită să evite utilizarea codului electronic.
Printr-o hotărâre din 27.10.2000, Curtea de Apel din Paris a admis cererea chiriaşilor, motivat de libertatea de cult garantată de Constituţia franceză şi de textele supranaţionale. S-a reţinut că refuzul locatorului de a monta o broască mecanică, cel puţin la una dintre uşile de acces în imobil şi de a preda cheile rezidenţilor care au formulat cererea le cauzează acestora din urmă un deranj ilicit. Curtea de Apel din Paris a mai reţinut că o convenţie trebuie executată cu bună-credinţă, iar instalarea unei broaşte mecanice şi confecţionarea de chei nu ar altera echilibrul contractual.
Curtea de Casaţie franceză, secţia a lll-a civilă, prin decizia din 18.12.2002, a respins cererea chiriaşilor, motivând soluţia prin faptul că practicile dictate de convingerile religioase ...

Cauza Amar et autres, în R.T.D. civ., nr.2/2003, p.290.

Top of page

MONEDA ÎN DREPTUL CIVIL (I)

Asist, univ. drd. Cornelia MUNTEANU

La mormăie en droit civil (I)
Resume

Qui dit patrimonial dit pecuniaire, c'est-â-dire monetaire. Tout, dans notre civilisation juridique, s'exprime en monnaie. Derriere chaque bien, chaque obligation et m£me chaque personne, le droit reconnaît l'argent.
Dans Ies rapports entre particuliers, matiere par excellence de droit civil, l'euro n'est encore que monnaie facultative, te leu est la seule monnaie obligatoire ; c'est pourquoi le droit naţional sera maintenu comme base de l'ătude. Ies novations du droit europeen n'intervenant qu'en contrepoint.
L'auteur, dans cet article, trăite en maniere generale la notion. Ies fonctions et Ies caract&res juridiques de ia monnaie, l'unitâ monetaire, Ies instruments monetaires et Ies obligations pecuniaires, avec la promesse d'une deuxieme pârtie qui analysera la theorie de l'imprevision.
Dans l'opinion de l'auteur, le râsultat des altârations de l'unite monetaire s'inscrit dans des proportions que le juriste doit savoir, quoique approximatives qu'elles soient, car, sans s'y referer, on ne peut comprendre ce qu'est le fonctionnement pratique du droit du patrimoine, du droit des contrats, Ies obligations.

1. Preliminarii. Aşa cum spunea Montesquieu în „Spiritul legilor" moneda este un semn care reprezintă valoarea tuturor lucrurilor. Totul sau aproape totul în lumea noastră juridică se exprimă în bani . în spatele fiecărui bun, fiecărei obligaţii şi chiar fiecărei persoane (în ...

  în partea a doua a articolului vom trata teoria impreviziunii.

  în sens economic banii reprezintă o denumire generică pentru toate monedele iar acestea din urmă se referă la un anumit fel de bani (S. Cernea, Banii şi creditul în economiile contemporane, vol.l, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1994, p.20-21; C. Kiriţescu, Moneda în Mica enciclopedie, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1983, p.63).
Este poate interesant şi uneori amuzant de a observa limbajul argotic produs de bani. Bunăoară, monede ieşite din circulaţie rămân în expresii şi locuţiuni; de pildă, parale, gologani, francietc. Sau cuvinte de diverse origini: biştari, carboave, ghelei, lovele, mangafeţi, mangoţi, marafeţi, mardei, pitaci, piţule etc. Alteori banii sunt percepuţi ca materie consumabilă şi chiar comestibilă; de exemplu, în cuvintele mălaişi material. De multe ori metaforele depind de materialul monedelor şi bancnotelor, de culorile şi imaginile de pe acestea; bunăoară, la 1860 monedele de aur erau numite ochişori sau ochi de vulpe iar cele de argint aibişori sau albitură. Apoi, mai târziu, în anii 1970, bancnotei de 100 de lei i se spunea şi bălcescu, albăstrică sau foaie. De altă parte, pentru dolari se foloseşte prin excelenţă, verzi, verzişori, verdeaţă, salate, zarzavat, parai (de la popularul para) etc., iar pentru euro tot mai mult euroişi coco (derivă de la co-co sau cocoşef) deşi acest cuvânt se mai foloseşte şi pentru dolar (a se vedea, R. Zahiu, Euro: noutăţi argotice, în România literară, nr.35/2003, p.12).

Top of page

DREPTUL DE RETENŢIE, PRIVILEGIUL Şl GAJUL CĂRĂUŞULUI ASUPRA MĂRFII TRANSPORTATE

Asist univ. drd. Gina ORGA-DUMITRIU

Le droit de retention, te privilege et le gage du voituriersurla marchandise transportSe
Resume

Les moyens juridiques de garantir Ies creances du voiturier, ayant la source dans le contrat de transport, sont le droit de râtention, le gage et le privilege. Le droit de retention sur la marchandise transportâe est reglemente par l'article 433 du Code de commerce et les conditions de son exercice sont plus restrictives que dans le Droit Commun, de nature a temperer une attitude peut-etre abusive de la part du voiturier, au dâtriment non seulement du destinataire mais aussi des autres participants â la vie commerciale. Le privilege et te gage prâsentent des traits tres rapproches; la principale particularite du privilege, â la difference du Droit Commun c'est que celui-ci implique la depossession du debiteur, en s'approchant ainsi du gage. D'ailleurs, dans la litterature juridique, on a deja demontre que le privilege du voiturier s'ensuit d'un gage tacite, que l'expediteur accepte des le moment de la livraison de la marchandise.

Consideraţii preliminare. Noţiunea de "garanţie" nu beneficiază de o definire legală nici în dispoziţiile Codului civil şi nici în cele ale Codului comercial. într-o opinie doctrinară pe care o considerăm pertinentă, garanţiile pot fi definite ca fiind acele mijloace juridice care, dincolo de limitele dreptului de gaj general şi, în plus faţă de acesta, conferă creditorului garantat anumite prerogative suplimentare, constând, de regulă, fie în prioritatea faţă de ceilalţi creditori, fie în posibilitatea ca, în caz de neexecutare din partea debitorului, să urmărească o altă persoană, care s-a angajat să execute ea obligaţia ce revenea debitorului . în funcţie de criteriul obiectului lor, garanţiile se clasifică în garanţii reale şi garanţii personale. Garanţiile reale sunt drepturi reale accesorii având ca obiect un bun mobil cu care debitorul garantează executarea obligaţiei sale creditorului care are un drept de urmărire şi de preferinţă; fac parte din această categorie gajul, ipoteca şi privilegiile reale. Garanţiile personale constau în obligaţia pe care şi-o asumă altă persoană decât debitorul principal faţă de creditor de a executa obligaţia dacă debitorul nu o va îndeplini; este vorba despre fidejusiune (cauţiune).
într-o accepţiune proprie, definim garanţiile cărăuşului ca fiind acele mijloace recunoscute de lege prin exercitarea cărora acesta îşi poate recupera creanţele izvorâte din contractul de transport prin urmărirea mărfii transportate. Enumerându-le, ele sunt dreptul de retenţie...

C. Stătescu, C. Bârsan, Drept civil. Teoria generală a obligaţiilor. Editura AII, Bucureşti, 1996, p.363.

Top of page

DESPRE ABUZUL DE DREPT ÎN MATERIA PROPRIETĂŢII

Prep. univ. drd. Laura-Maria CRĂCIUNEAN

Sur I'abus de droit en matiere deJa propriete
Resume

Les droits subjectifs constituent les prerogatives de l'individu qui decoulent de texte materiei mais chaque annâe la reglementation devient de plus en plus imperative, ce qui assume la supremaţie des interets collectifs sur les interets individuels. Les droits ne sont toutefois pas des pouvoirs absolus et ils trouvent des limites dans les droits d'autrui.
Meme, si le titulaire du droit a respecte les conditions legislatives sa conduite ne sera irreprochable que s'il a utiiise le droit pour une fin legitime et sur un fondement legitime. A defaut la toi considere qu'il y a abus de droit.
La loi considere qu'il y a abus de droit, aussi, si l'exercice du droit ce fait dans des conditions anormales et si un trouble en resuite pour autrui.
Les droits reels â savoir les droits de propriete en particulier donnent lieu â l'abus de droit s'ils sont exerces dans l'intention malicieuse de nuire â autrui, soit que la pârtie a agit avec imprudence ou malveillance.

1. Aspecte introductive
1.1. Noţiunea de „abuz de drept"
In dreptul civil român, noţiunea de „abuz de drept", în general sau în materia dreptului de proprietate, nu a cunoscut şi nu cunoaşte, nici în prezent, o definiţie legală, astfel că a revenit doctrinei de specialitate menirea de a încerca un asemenea demers. Deşi a fost un subiect interesant pentru cercetătorii în domeniu, abuzul de.drept nu s-a bucurat devreme de o definiţie expresă, majoritatea autorilor limitându-şe la a prezenta teoriile formulate în literatura de specialitate pentru definirea acestei noţiuni, la identificarea elementelor abuzului de drept, a condiţiilor sale ori a sancţiunilor care intervin în cazul în care o persoană îşi exercită drepturile în mod abuziv.
Astfel, în literatura juridică interbelică, autori de prestigiu arătam că: „orice drept trebuie exercitat numai în conformitate cu menirea sa naturală şi în limitele sale normale adică în armonie cu starea contemporană â relaţiilor şi a uzurilor sociale; când un proprietar exercită dreptul său în aceste limite, el se află la adăpostul oricărei responsabilităţi pentru prejudiciile pe care le-ar cauza şi nu se pot admite restricţii dincolo de aceste limite".

A se vedea C. Hamangiu, I. Rosetti-Bălănescu, Al. Băicoianu, Tratat de drept civil român, vol.l, reeditat, Editura AII Beck, Bucureşti, 1996, p.522.

Top of page

ARGUMENTE ÎN FAVOAREA SEPARAŢIEI DE BUNURI A SOŢILOR

Dana TITIAN
Procuror, Secţia Judiciară Civilă,
Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Arguments in Favour of the Spouses' Property Separation Regime
Summary

It is necessary to analyze the arguments for the settlement of a new marital regime, namely, the separation of goods of spouses.
In Romanian Law, the new settlement would have a great impact on the principie of contractual freedom, liberty, on the patrimonial effects of the marriage on both spouses and last, but not least it will protect the spouse who doesn't have debts, and the third party in good faitfr it will prevent the other spouse to reduce the common assets with MALA FIDES.
Also, it will present the dissolution of marriage in case of one spouse debts or in case of bad administration of common assets.

Deşi Codul familiei român nu reglementează decât un singur regim matrimonial, de drept strict, care nu lasă loc nici unei variaţiuni, considerăm că nu este de prisos analiza argumentelor care pledează pentru regimul separatist, ca regim matrimonial pentru care pot opta viitorii soţi.
Această analiză este nu numai necesară, dar şi actuală, având în vedere că proiectul noului Cod civil reglementează, alături de regimul comunităţii legale, regimul comunităţii convenţionale şi regimul separaţiei de bunuri.
Despre regimul separaţiei de bunuri, s-a spus că este, comparativ cu alte regimuri matrimoniale, cel mai individualist şi oferă cea mai mare independenţă patrimonială soţilor, tinzând să realizeze cea mai completă disociere a intereselor acestora .
într-o formulare frapantă s-a arătat, de către un reputat civilist francez, că separaţia de bunuri este mai puţin un regim decât o absenţă de regim matrimonial, contrară naturii lucrurilor, întrucât este inevitabil ca viaţa comună să antreneze o anumită unitate de interese şi, mai ales, o anumită confuziune a intereselor .
Doctrina şi practica judiciară franceză au contestat această opinie, susţinând că separaţia de bunuri este un veritabil regim matrimonial, pentru care pot opta soţii.
în plus, raporturile pecuniare dintre soţii aflaţi sub regimul separaţiei de bunuri le conferă independenţă şi înlătură fluctuaţiile jurisprudenţiale în privinţa graniţelor comunităţii.

M. Crăciunescu, Regimuri matrimoniale. Editura AII Beck, Bucureşti. 2000, p.37 ; autoarea îi citează pe Deschenaux/Steinauer, Le nouveau droit matrimonial. Berna, 1987, p.520.

  R. Savatier, Des inconvenients du regime conventionnel de separation de biens, D.J., 1929, p.21 La separation de biens, Defrenois, 1973, p.67, citaţi după M. Crăciunescu, op. cit., p.37.

Top of page

PUBLICITATEA IMOBILIARĂ lN PRAGUL UNEI NOI ORGANIZĂRI

Daniel-Marius COSMA
Judecător, Curtea de Apel Braşov

The New Organisation of Estate Publicity
Summary

The latest normative dispositions in the field of estate advertising have resulted in core transformations in the structure and functioning of this institution, and caused new organisational divisions which will alter the activity specific to this field until recently. When adopting the legal framework, consideration has been given to the necessity of fulfilling Romania's engagements in the light of the European Union accession, including the recommendation formulated by the World's Bank in terms of merging the two management units that ensure the unfolding of the Land and Estate Publicity Project in order to create a sole land system.
The impact of the aforementioned regulations is mentioned in the Government's Emergency Ordinance no. 41 /27.05.2004 regarding the modification and completion of the Land and Estate Publicity Law no. 7 / 1996, approved by Law no. 499 / 2004 and supplemented by the Romanian Government's Resolution no. 1.210/29.07.2004 concerning the organisation and functioning of the National Agency of Land and Estate Publicity.
The article is structured on three parts. The firstpart examines estate advertising in some states of the European Union - particularly the models of the Great Britain, Spain and Austria, whereas the following part discusses the activity organisation as illustrated by the new regulation. Finally, the conclusions are developed in order to explain the Romanian legislator's option that underpins this new organization.

I.Preliminarii
Recentele demersuri normative in materia publicităţii imobiliare au produs transformări de esenţă în structura şi funcţionarea acestei instituţii, aducând noi diviziuni organizatorice ce vor schimba activitatea cunoscută până acum domeniului. Au fost avute în vedere la adoptarea cadrului legislativ, necesitatea realizării angajamentelor asumate de România în perspectiva aderării la Uniunea Europeană, ţinând cont de recomandarea Băncii Mondiale de unificare a celor două unităţi de management care realizează derularea Proiectului cadastrului şi publicităţii imobiliare , în scopul creării sistemului unic de cadastru .

Potrivit Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi

Dezvoltare privind Proiectul cadastrului general şi a publicităţii imobiliare, semnat la Washington la 23 ianuarie 1998, ratificat prin O.G. nr.21/1998, aprobată prin Legea nr.132/1998, au fost înfiinţate două unităţi de implementare a Proiectului cadastrului şi publicităţii imobiliare, la nivelul Ministerului Justiţiei, respectiv al Oficiului Naţional de Cadastru, Geodezie şi Cartografie.

Top of page

2. Drept public

MITROPOLITUL ANDREI ŞAGUNA, OM PROVIDENŢIAL ÎN ISTORIA DREPTULUI BISERICII Şl A NAŢIUNII ROMÂNE

Pr. lect. univ. dr. Irimie MARGA

Der Metropoiit Andrei Şaguna, von der Versehung bestimmter Mensch in der Geschîchte des Kirchenrechtes und der rumănischen Nation
Zusammenfasung

Der Mitropolit Andrei Şaguna war eine hervorragende Personlichkeit der Rumănnisch-Orthodoxen Kirche: ein groBer Kanonist, dessen Werke bei der Entwicklung der Rechtsgeschinte der Rumănen wesentlich beigetragen haben, und ein geschickter kirchlicher Verwalter, dessen Weisheit und Taten in der Kirche bis heute spurbar sind. Er hat sehrgut die Theorie mit der Praxis verknupft, deshalb hat erzuerst ein ausgezeichnetes juridisch-kanonisches Werk geschrieben und, dann, aufgrund seiner Schriften, hat er die Mitropolie Siebenburgens, durch ein neues „Organisches Statut", wiedergegrundet Er hat, mit einer ausgenommenen Taktik, die Restrukturierung der Verwaltung und der Fuhrung der Kirche verwirklicht, ohne Streitigkeiten undohne Trenunng. So hat erdiesiebenburgische Kirche zur kanonischen Form der Fruhkirche wiederorientiert. Er hat einen Kultus tur das Gesetz, einen Eifer fur die Kanones, ein Pathos fur die Ordnung gehabt. Dadurch kann man den Mitropoliten Andrei Şaguna a/s den Verwalter der Rumânisch-Orthodoxen Kirche und einen der groBten Rechtsgeber in der rumănischen Rechtsgeschichte schătzen.

Opera mitropolitului providenţial Andrei Şaguna este impresionantă şi de o importanţă capitală atât pentru istoria Bisericii Ortodoxe Române, cât şi pentru istoria dreptului românesc, cu implicaţii în toate domeniile de activitate. Până astăzi, trăim în urma viziunilor, deciziilor şi schimbărilor aduse în Biserica şi societatea românească de inegalabilul mitropolit.
Rândurile de faţă încearcă să sintetizeze opera canonică şi organizarea bisericească pe care a înfăptuit-o mitropolitul Andrei Şaguna şi, astfel, să ne aducă în faţa acestei personalităţi, profundă în gândire şi acţiune, îndemnându-ne la pioasă pomenire şi vrednică cinstire pentru tot ceea ce a făcut în folosul neamului românesc şi Bisericii străbune.
I. Andrei Şaguna - canonist
Una din trăsăturile dominante ale mitropolitului Andrei Şaguna a fost faptul că la baza schimbărilor şi înnoirilor în Biserica şi societatea românească din Ardeal a pus o pregătire temeinică, teologică şi social-culturală. Cu alte cuvinte, el a ştiut să îmbine teoria cu practica. Tot ceea ce a înfăptuit practic, a avut ca fundament o pregătire şi documentare corespunzătoare, şi invers, tot ceea ce şi-a însuşit ca pregătire intelectuală de excepţie, a transpus întotdeauna în practică, în formele cele mai concrete şi necesare pentru vremea 'de atunci şi a timpurilor care au urmat.

Top of page

INSTITUŢIILE EUROPENE IN LITERATURA JURIDICĂ GERMANĂ

Dipl.-jur. Felix SUTSCHEK, Stuttgart

The European Institutions in German Legai Doctrine
Summary

The article is deaiing with the most important issues of the institutional organization of the European Union and the European Community from the perspective of the German contemporary literature of European Law. There are presented the following institutions: the European Council, The European Parliament, the Council of Ministers, the European Commission, the European Court of Justice, the European Court of Auditors, the Economic and Social Committee, the Committee of Regions, the European Monetary Institute, the European Investment Bank and the Ombudsman.
The author, after clarifying the main concepts of the European institutional law, analyses the main aspects of the organization, functioning and competence of the European institutions from the point of view of the founding legal documents of the European communities.

A. INTRODUCERE
Dacă vorbim de instituţiile europene este în primul rând necesară o clarificare a noţiunilor cu privire la Uniunea Europeană, Comunităţile Europene şi Comunitatea Europeană.
Uniunea Europeană se compune, potrivit articolul ui A III al Tratatului Uniunii Europene din Comunităţile europene (Comunitatea Europeană, Comunitatea europeană a cărbunelui şi oţelului, Comunitatea europeană a Energiei atomice), din politica externă şi de securitate (art.l şi urm. din Tratatul Uniunii Europene) şi o conlucrare în domeniul afacerilor interne şi justiţiei (art.K şi urm. din Tratatul Uniunii Europene). După chipul unei "construcţii de templu" Uniunea Europeană reprezintă "acoperişul", care este aşezat, pe trei, (respectiv) cinci "coloane". Pe această structură a Comunităţii Europene a fost creat de statele membre dreptul comunitar .

Uniunea Vest-Europeană are, potrivit art.j 4 IV al Tratatului Uniunii Europene o poziţie importantă în cadrul Comunităţii pentru politică ejcternă şi de securitate. Din aceasta urmează să se dezvolte o armată europeană comună. Este demn de subliniat, că vîn cazul unei agresiuni împotriva unui stat membru a Uniunii Vest-Europene, există o obligaţie de asistenţă mai mare decât în cadrul NATO.Uniunea s-a înfiinţat în 1954, rezultând din Pactul de la Bruxelles. Are sediul în Londra.

Important este, potrivit art.K 1 tit.a din Tratatul Uniunii Europene, realizarea instituţionalizării conlucrarii politenesti a statelor  membre prin crearea unui serviciu poliţienesc european (Europol) in genul FBI din SUA

Tratatele de constituire se numesc şi drept primar. Dreptul secundar derivă din dreptul primar (de exemplu, dispoziţii şi directive).

Top of page

CONVENŢIA DE LA PARIS DIN 1858 SI DEBUTURILE EXECUTIVULUI MODERN ÎN ROMÂNIA

Lector univ. dr. Manuel GUŢAN

La Convention de Paris de 1858 et Ies debuts de l'executif moderne
Resume

Loin de prendre en consideration Ies demandes roumaines d'instaurer un executif bicefal, specifique au regime parlementaire, la Convention de Paris de f858 donna naissance â un executif monocefal, specifique au regime personnel, mais responsabilise juridiquement, par sa dimension gouvernementale, au legislatif. Cela a ete le seul instrument constitutionnel par lequel l'ascendant de l'executif etait contraint dans un equilibre fragile avec le legislatif, en empechant ainsi, au moins au regard de l'activite du gouvemement, Ies abus de I'epoque reglementaire.
Par son ambiguite terminofogique et institutionnelle, la Convention laissait ouverte la voie du retour, sinon â un neo-absolutisme de type reglementaire, au moins â un autoritarisme monarchique aux accents absolutistes. L 'absence de l'irresponsabilite du prince et de la responsabilite ministerielle politique devant le legislatif - des elements fondamentaux du regime parlementaire - ne nous permets pas d'affirmer que le texte de la Convention encourageait l'instauration d'un tel regime aux Principautes roumaines. Le fait que, apres 1859, onya applique Ies mecanismes du regime parlementaire n'a pas ete dO, parconsequent, â l'impulse institutionnel donne aux roumains par Ies grands pouvoirs europeens, par l'intermediaire de la Convention de Paris. En meme temps, l'application du regime parlementaire â I'epoque de Cuza (au moins jusqu'en mai 1864) n'a pas ete le resultat d'une exploitation ideologique passagere de ta Convention â la faveur dudit regime politique. L'adhesion aux valeurs du regime parlementaire s'est manifestee des Ies annees de I'epoque reglementaire et s' est developpee ideologiquement des la periode râvolutionnaire de 1848, quand Kogalniceanu, dans son pmjet de constitution, contourait ses mecanismes. Les debats du divan ad-hoc de Moldavie ont demontre que te regime parlementaire etait vu comme une solution unique et sure pour l'instauration du gouvemement representatif aux Principautes. Si des hommes politiques comme M. Kogalniceanu, V. Boerescu, I. C. Brătianu ont fait {'apologie du regime parlementaire apres 1859, ils font fait pour răăffirmer leur confiance en un regime politique dont les partisans ils etaient deja depuis longtemps.
L 'apparition de l'executif bicefal et l'assumation, par les gouvernements de Cuza, de la responsabilite politique devant le legislatif - des constantes du regime parlementaire roumain entre 1859 et 1864 - ont ete le resultat de l'affirmation d'une continuite ideologique au niveau de la pensâe de la classe politique roumaine et l'application de la politique du fait accompli dans Ies rapports de l'executif avec le lâgislatif.

 

1. O problemă soluţionată? Constituţionalismul modern, aşezându-şi ca piatră de temelie celebrul articol 16 al Declaraţiei drepturilor omului şi cetăţeanului din 1789, a axat cu claritate coloana vertebrală a oricărui aşezământ constituţional pe principiul separaţiei puterilor în...

Top of page

MĂSURI DE SIGURANŢĂ ÎN LEGI SPECIALE

Conf. univ. dr. Constantin BUTIUC

Mesures de suretâ prevues par tes lois speciales
Resume

Les mesures de surete prevues par le Code penal (en faisant reference ă peine â celles privatrices de liberte, sur celles qui ne sont pas privatrices de liberte), s'appliquent dans les cas d'hospitalisation de criminels irresponsables, dans les cas des personnes qui ont commis un abus sur l'integrite d'un membre de la familie, etc. des lors qu'en vertu de l'anomalie psychique et de la gravite du fait pratique, il y a de fortes presomptions qu'ils commettent d'autres faits de la meme nature. En general, le Code penalprevoit les mesures de surete mais ilya aussi des lois speciales comme: la Loi no.217/2003, la Loi no.272/2004 et la Loi no. 143/200. L'etude trăite les mesures de surete prevues par les lois speciales et leur rapport avec les mesures de surete prevues par le Code penal.

Cadrul general al măsurilor de siguranţă din Codul penal, încă în vigoare, a fost caracterizat de stabilitate, fiind destul de rar modificat sau completat , ceea ce denotă caracterul coerent şi durabil, motiv pentru care a şi fost preluat în noul Cod penal , fără schimbări semnificative.
Cu toate acestea, în ultimii ani, au fost prevăzute într-o serie de legi speciale dispoziţii derogatorii de la normele comune în materie, atât de la cele de drept material, cât şi de la cele de drept procesual.
O încercare de sistematizare având drept criteriu o măsură sau un anumit grup de măsuri este sortită eşecului pentru că, de cele mat multe ori, lipsesc elementele comune, astfel încât, ne vom mărgini la prezentarea acelor reglementări pe care le-am apreciat ca fiind mai semnificative.
1. Prin Legea nr.217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie , printre măsurile de protejare a victimelor violenţei în familie figurează şi trei măsuri de siguranţă respectiv: obligarea la tratament medical, internarea medicală şi interdicţia de a reveni în locuinţa familiei.
Conform cu art.26 alin.1, asemenea măsuri pot fi luate în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, ori de câte ori există probe sau indicii temeinice că un membru al familiei a săvârşit un act de violenţă cauzator de suferinţe fizice sau psihice asupra unui alt membru.

Cele mai importante modificări sau completări au privit expulzarea şi introducerea unei noi măsuri de siguranţă, interdicţia de a reveni în locuinţa familiei pe o perioadă determinată (art.118 ), aduse prin Legea nr.20/1990.. publicată în M. Of nr.i 12/12 octombrie1990, şi respectiv, prin Legea nr.197/2000, publicată în M. Of. nr.508/15 noiembrie 2000.

Noul Cod penal al României a fost adoptat prin Legea nr.301/2004 publicată în M. Of. nr.575/ 29 iunie 2004, urmând să intre în vigoare la un an de la data publicării.

Legea a fost publicată în M.Of. nr.367/29 aprilie 2003.

Top of page

FUNCTIA PUBLICA

Lector univ. dr. Iordan NICOLA

La fonction publique
Resume

Institution fondamentate du droit administratif,, la fonction publique a deyeloppe en Roumanie une tres riche tradition reglementaire et beaucoup de pensees doctrinaires. A partir d'un bref retrospectif sur l'evolution reglementaire de la fonction publique, on examine te droit positif en matiere, principâlemeht les dispositions de la Loi fondamentale roumaine, revisâes en 2003, et de la Loi no. 188/1999. En envisageant les definitions elaborees par la litterature juridique roumaine ou celles conferees par le legislateur â la notion de fonction publique, on revele quelques mesures pour eliminer l'inconsequence legislative en ce qui concerne la terminologie dans cette matiere. On souligne une pareille inconsequence aussien ce qui concerne Ies classifications des fonctions publiques et ensuite on releve la diversite des opinions doctrinaires exprimees. A la fin, on essaye de clarifier ia nature juridique de la fonction publique dans la lumiere des reglementations actuelles.

Scurt istoric privind reglementarea notiunii de functie publica Functia publica este o notiune fundamentala a dreptului administrativ, motiv pentru care a constituit o preocupare constanta atât a legislativului, precum si a doctrinei de specialitate din tara si din strainatate. În tara noastra, s-a înregistrat o bogata traditie în ceea ce priveste reglementarea si definirea conceptului de functie publica. Primele reglementari în aceasta materie ie regasim în Regulamentele Organice ale Moldovei si Munteniei. Au urmat apoi reformele legislative ale domnitorului Al. I. Cuza care au vizat si functionarii din administratia de stat. Constitutia din 1866, consacra în art.88 principiul conform caruia regele avea competenta sa numeasca si sa revoce ministrii si de asemenea, sa numeasca sau sa confirme în „functiunile publice potrivit legii". în acest spirit, art.131 alin.5 al legii fundamentale prevedea adoptarea unei legi speciale „asupra conditiilor de admisibilitate si înaintare în functiunile administratiei publice", care, din nefericire, nu a mai fost adoptata.. În mod indubitabil, Constitutia din 1923 a reprezentat un progres, art. 8 statuând:
• Nu se admite în stat nici o deosebire de nastere sau de clase sociale.
• Totii Românii, fara deosebire de origine etnica, de limba sau de religie sunt egali înaintea legii si au datoria contribui fara osebire la darile si sarcinile publice.
• Numai ei sunt admisibili în functiile si demnitatile publice, civile si militare.
• Legi speciale vor determina statutul functionarilor publici.

Top of page

EFECTELE OBLIGATORII ALE DECIZIILOR CURŢII CONSTITUŢIONALE ÎN SOLUŢIONAREA EXCEPŢIILOR DE NECONSTITUŢIONALITATE ÎN LUMINA NOILOR REGLEMENTĂRI CONSTITUŢIONALE Şl LEGALE

Lector univ. dr. Bianca SELEJAN-GUTAN

The obtigatory effects of the constituţional court's decisions in solving exceptions (referrals). of unconstitutionality in the light of the new constitutional and legal dispositions
Summary

The study presents some aspects refated to the compelling effects of the Constitutional Court's decisions in solving exceptions (referrals) of unconstitutionality. Whereas in the past legislation (prior to the constitutional revision from 2003) discussions could take place regarding the erga omnes effect ofsuch decisions, thepreşent constitutional regime clarifies this long debated problem, by stating, in article 147 para.4, that the decisions of the Constitutional Court have erga omnes effects. Moreover. in the case of the decisions of unconstitutionality of laws or delegated legislation into force, the effects of the unconstitutionality decisions are even more pregnant: the unconstitutional provisions are suspended for 45 days from the publication of the decision in the Official Journal. Beyond this period of 45 days, if the Parliament or the Government have not revised the unconstitutional provisions according to the Constitution, the mentiones provisions lose their legal effect. The present study aims to support and explain these changes in the light of their necessity under the legal and jurisprudential evolution in the former legislation

Una din trăsăturile principale ale modelului european al controlului constituţionalităţii legilor, care îl distinge în mod esenţial de modelul american, este caracterul obligatoriu erga omnes al deciziilor prin care se declară neconstituţionalitatea.
în cadrul modelului american, caracterul difuz al acestuia impune ca decizia asupra unei probleme de constituţionalitate să aibă efecte inter partes. O lege declarată neconstituţională nu este anulată, ci va fi considerată inaplicabilă ex tune faţă de părţile procesului în care a fost invocată. Cu toate acestea; aplicarea regulii stare decisis etnon quieta movere are drept consecinţă legarea instanţelor inferioare de deciziile instanţelor superioare. Deciziile Curţii Supreme a Statelor Unite au un efect similar efectelor erga omnes, prin aceea că o lege declarată astfel neconstituţională poate fi considerată ca inaplicabilă. Efectul obligatoriu al deciziilor Curţii Supreme contribuie la uniformitatea interpretării Constituţiei, evitându-se astfel apariţia unor decizii contradictorii asupra unor probleme de constituţionalitate .

A. Brewer Cariâs, Judicial Review in Comparative Law, Cambridge University Press, 1989, p.150.

Top of page

UNELE ASPECTE ACTUALE PRIVIND PROCESUL DECIZIONAL ÎN CADRUL COMUNITĂŢII EUROPENE

Lector univ. dr. Daiana Maura VESMAS

New Aspects of the Decision-Making Process in the European Community
Summary

Beyond the classical role of the European institutions in the decision making process of the European Community and the process of implementation of the European taw in the naţional legistâtion of the member states, a host of public actors, ranging from European Community officials, government ministers to a proliferating class of administrative bodies, have the power to make ad hoc decisions affecting the âctivities of individuals and the running of intemational commerce. On the whole, the only visible part of these decisions is those informai rules which they themselves have generated. These rules are known as quasi-legislation or soft law. They range from codes of practice, circulars, directions, rules and regulations to ministerial statements regarding policy changes and positions taken in official departmental communications. While it is open to the Community institutions to pass regulations or directives or decisions on any matter within an area of treaty competence it is often more advantageous to choose non-binding recommendations or resolutions. This is because, by extending such a piece of quasi-legislation to an area which is not obviously within Community competence, the Community thus acquires exclusive competence in that area for future legislative activity.

În dreptul internaţional public contemporan, în speciaJ în materia sistemelor organizatorice şi instituţional internaţionale, s-au produs, începând cu a doua jumătate a secolului al XX-lea, o serie de mutaţii fundamentale, cu implicaţii profunde asupra dreptului public intern al statelor suverane.
Astfel, pe de o parte, s-au multiplicat exponenţial dependenţele create de numeroase convenţii şi tratate multilaterale, care îngrădesc, în limite legale transnaţionale, aspecte ţinând în mod tradiţional de competenţa decizională internă şi, pe de altă parte, au fost instituite o serie de organisme şi autorităţi jurisdicţionale internaţionale competente să emită acte juridice direct şi nemijlocit aplicabile în ordinea de drept intern a statelor. Aceste mutaţii au transformat dreptul internaţional public, în sens larg, dintr-un simplu mijloc de comunicare sau, mai precis, de coordonare a relaţiilor dintre state, într-un adevărat instrument de intervenţie asupra categoriilor şi instituţiilor de drept public intern, determinându-le să constituie structuri cu caracter constituţional sau administrativ transnaţional care, în interes comun, să fie capabile a soluţiona probleme globale ori regionale, dincolo de decizia statală suverană.
O privire îndreptată asupra sistemului "constituţional" al Uniunii Europene (UE) ne arată, în pofida controverselor, că această organizaţie internaţională se dezvoltă sistematic şi progresiv spre o structură cu caracter statal supranaţional.

Top of page

UNELE CONSIDERAŢII STRUCTURALE PRIVIND SISTEMUL BUGETAR ROMÂN ACTUAL

Lect. univ. dr. Cristina ONEŢ

Some Structural Remarks on the Romanian Present Budgetary System
Summary

The concept of the Romanian budgetary system is, ofcourse, nota new one but both, the Romanian legislation and the doctrine, do not analyze it systematicaliy enough. For this reason we considered that a logical systematization, which flows from generals to the particulars, of all the types of public budgets regulated in the Romanian legislation is not only useful but also very necessary. The modalities of the lega! regulation of the public budgets oblige to their grouping, on the base of the administrative autonomy principie, in two main categories: the central budgetary system or the state budgets and the local budgetary system or the budgets of the territorial administrative divisions. The two categories of budgets compose what we have named as being the Romanian budgetary system.

Primul act normativ care a aşezat bazele finanţelor publice în România în condiţii de economie de piaţă a fost Legea nr.10/1991 privind finanţele publice, care aşeza primele temelii a ceea ce astăzi numim "sistemul bugetar român".
Dispoziţiile cuprinse în aceasta şi-au găsit apoi o reflectare în Constituţia din 1991, care reglementa, pentru prima dată, în art.137 alin.1 conceptul de "buget public naţional". Atât dispoziţia legală, cât şi cea constituţională considerăm că sunt criticabile, iar în literatura de specialitate s-au subliniat aceste aspecte. Apreciem, astfel, că terminologia de "buget public naţional" creează impresia greşită că ne-am afla în faţa unui supra-buget supraordonat celor trei entităţi bugetare enunţate. Utilizarea acestei terminologii generează şi astăzi confuzie, chiar şi printre specialişti. Aproape în unanimitate literatura de specialitate vorbeşte despre conceptul de buget public naţional, ca şi cum ar fi o entitate bugetară distinctă ce le înglobează pe celelalte trei, ceea ce nu este adevărat.
Mai mult decât atât, confuzia s-a extins, mulţi autori vorbesc despre bugetul public naţional ca despre o unică entitate bugetară, prezentând şi natura juridică a acestuia, când, de fapt el este un ansamblu de bugete, la rândul lor toate având caracteristica de bugete publice, adică de bugete ale statului sau ale unităţilor administrativ-teritoriale.
Sesizând aceste aspecte criticabile, ulterior adoptării Constituţiei, legiuitorul introduce pentru prima dată sintagma de "sistem unitar de bugete" prin Legea nr.72/1996 privind finanţele publice care avea să abroge Legea nr.10/1991. Apreciem ca fiind mult mai potrivită această denumire dată unui ansamblu de entităţi bugetare distincte, fiecare dintre ele având ...

Conform art.1, alin.4 din Legea nr.72/1996, abrogată.

Top of page

MODALITĂTI DE CONTRAFACERE SI FALSIFICARE A PIESELOR FILATELICE. URME CE POT FI IDENTIFICATE PRINEXAMINĂRI CRIMINALISTICE (II)

Lector univ. drd. Ion POIANĂ
Prim-procuror, Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu

3. Falsurile în paguba filateliştilor
Falsurile filatelice se împart, într-o primă clasificare, în falsuri în paguba filateliştilor şi falsuri în dauna poştei.
Falsurile în dauna poştei vizează doar mărcile poştale cu putere circulatorie, iar falsurile în dauna filateliştilor pot viza, în egală măsură, mărcile existente în circulaţie, dar mai ales piesele filatelice de colecţie.
Dacă falsurile în dauna poştei se rezumă la a frauda administraţia poştală în limita nominalului înscris pe marca poştală, cele filatelice pot păgubi colecţionarii cu sume fabuloase, prin prezentarea ca piese autentice a unor imitaţii.
în aparenţă, falsificarea pieselor filatelice este cantonată în zona celor cu valoare ridicată, în realitate, falsurile abundă şi sunt cumpărate, vândute şi schimbate zilnic, cu credinţa că sunt autentice. Ele nu se limitează la mărci poştale scumpe, regăsindu-se în aceeaşi prolificitate şi la piesele comune. Multe mărci poştale comune au fost falsificate pentru a satisface simpla cerere a colecţionarilor care doreau să posede în colecţie o anumită marcă poştală.
Urmele produse în cazul falsurilor în paguba poştei nu diferă de cele ce pot fi constatate la examinarea falsurilor în paguba filateliştilor. Aşa fiind, în dorinţa evitării unei repetări, urmele manoperelor de falsificare vor fi descrise doar la analizarea falsurilor filatelice.
Potrivit clasificării de bază a falsurilor, distingem contrafaceri şi falsuri parţiale.
3.1. Contrafacerile constau în realizarea frauduloasă, în întregime, a mărcilor sau altor piese filatelice, astfel încât, prin caracteristicile ce li se imprimă, să dobândească aparenta de autenticitate.
Examinând modalităţile de contrafacere, am stabilit următoarele tipuri:
3.1.1. Reproducerea mărcii poştale prin diverse procedee de tipărire şi imprimare în practică sunt întâlnite două categorii de astfel de contrafaceri:
a) Contrafacerea executată printr-un procedeu diferit de cel utilizat la imprimarea mărcilor poştale autentice
Contrafacerea litografică presupune. ca etapă preliminară, reproducerea graficii de pe marca poştală autentică pe piatra (placa) de litografiere. Reproducerea frauduloasă se poate ...

Top of page

III ACTE NORMATIVE NOI

REGLEMENTAREA ADOPŢIEI POTRIVIT LEGII NR. 273/2004(I)

Lector univ. dr. Marcel loan RUSU
Preşedintele Tribunalului Sibiu

The Regulation ofAdoptions According to the Law No. 273/2004
Summary

Kinship in the Romanian Law is of two kinds: kinship of blood (natural) and civil kinship, resulting from adoption.
Adoptive relation is a creation of law; it is born out of adoption.
Adoption is a legal operation through which a relationship between the one adopted and the adopting person is created, as well as relations between the adopted person and the kinship of the adopting one - art. 1 /Law nr. 273/2004.
Civil kinship is subsidiary to natural kinship, the adopted one and his /her descendents becoming relatives and kin with the one who adopted them.
The new regulation of the institution of adoption, applicable the 1st of January 2005, offers a lawful framework compatible with European legislation. This is the beginning and ending of this form of kinship.
The essence of adoption, the procedure of domestic and internaţional adoption, the effects of the adoption, and the ending of adoption all find their regulation in the new law, aspects which we have thought of presenting as follows.

Ocrotirea minorului se realizează printr-un ansamblu de măsuri, iar în cadrul acestora un loc prioritar îl ocupă instituţia juridică a adopţiei.
Această instituţie s-a născut din nevoia socială de a realiza ocrotirea copilului şi în afara familiei şi a legăturilor de sânge, creându-se astfel posibilitatea apariţiei unor legături ce iau naştere în baza ei, realizându-se o rudenie civilă.
Instituţia adopţiei realizează, în condiţiile legii, un transfer de la organele şi instituţiile statului a componentelor ocrotirii părinteşti referitor la un anumit copil, care nu beneficiază de ele şi transpunerea lor într-un mediu familial propice creşterii şi educării lui.
Legea nr.273/2004 privind regimul juridic al adopţiei a fost adoptată la 21 iunie 2004 şi abrogă, cu începere de la 1 ianuarie 2005, dispoziţiile O.U.G nr.25/1997, cu excepţia art.43, art.67, art.69 şi art.77, care au intrat în vigoare la data publicării legii.

Top of page